Supplex Libellus Valachorum este considerat un moment important al istoriei românilor de pretutindeni, nu doar al celor din Transilvania. Pe fondul unor transformări politice cauzate de Revoluția Franceză, dar şi datorită unui impuls de emancipare socială promovat de Curtea Imperială de la Viena prin intermediul clerului Greco-Catolic, două petiții au fost redactate și trimise împăratului Leopold al II-lea în 1791 şi, respectiv, în 1792, prin care se cereau drepturi politice egale cu celelalte etnii (maghiarii, sașii și secuii) pentru românii din Transilvania și o reprezentare politică în Dieta Transilvană, proporțională cu numărul lor. 

Autorii acestor petiții au invocat continuitatea românilor în Transilvania, argumentând că un contract social a fost stabilit în secolul al IX-lea între maghiarii cuceritori şi valahii autohtoni, contract prin care ambele comunități beneficiau de drepturi economice şi sociale. Treptat, însă, valahii au căpătat statutul de „tolerați” în Transilvania. Egalitatea românilor se cerea restabilită, pentru ca toate grupurile sociale ale societății românești, indiferent de religie, să se bucure de tratament egal cu celelalte etnii. Chiar dacă aceste petiții nu au avut rezultatul scontat, lupta pentru emanciparea politică a românilor din Transilvania începuse. 

Desfășurată sub titlul „Românii și maghiarii în oglinda istoriei comune”, această serie de 11 evenimente adresate publicului larg, organizată de Mathias Corvinus Collegium din Cluj, curatoriată și moderată de istoricul Marius Turda, își propune să abordeze istoria României și a Transilvaniei dintr-o perspectivă comparativă și echilibrată, aducând împreună istorici români și maghiari pentru a analiza, cu rigoare științifică, teme istorice care au generat, de-a lungul timpului, interpretări divergente în cele două istoriografii.  

O premieră în spațiul public românesc, această serie prezintă o oportunitate rară de a afla explicații istorice nuanțate și comparative, care pot schimba percepții adânc înrădăcinate,  încurajând o cultură a dialogului și a empatiei istorice. 

Invitați:  

  • Dr. Hegedűs Nicoleta este cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și la Centrul de Studiere a Populației din cadrul Universității Babeș-Bolyai. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie UBB,iar a obținut titlul de doctor cu o teză despre percepția românilor din Transilvania asupra maghiarilor în perioada dualismului. Cercetările sale se concentrează asupra imagologiei istorice, istoriei sociale și demografiei istorice, cu un interes deosebit pentru analiza cauzelor de deces din secolul al XIX-lea și pentru studiul sistemului sanitar din Transilvania. 
  • Dr. Remus-Virgil Câmpeanu este istoric, cercetător științific, coordonator doctorate și șef al sectorului de istorie națională la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române. Este doctor în istorie al Universității „Babeș-Bolyai”. Cercetările sale se concentrează asupra istoriei moderne a Europei, istoriei Bisericii și istoriei sociale, precum și asupra formării elitelor și a intelectualității românești din Transilvania în epoca modernă. Este autor al mai multor volume dedicate acestor teme și secretar al părții române în cadrul Comisiei Mixte de Istorie Româno-Ungare, contribuind la dialogul istoriografic dintre cele două comunități academice. 
  • Dr. Valer Simion Cosma este istoric, antropolog, autor, director al Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, manager executiv al proiectului de cercetare ECOJUST – Doing Environmental (In)justice: A Theory in Praxis și președinte al asociației Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale. În paralel cu activitatea academică, inițiază și coordonează proiecte culturale și educaționale dedicate mediului rural. Cercetările sale privesc istoria socială și culturală a lumii rurale, religiozitatea populară, migrația sezonieră și transformările sociale ale comunităților rurale în epoca modernă și contemporană. 
  • Moderator: Dr. Marius Turda, profesor de istoria biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie și membru al Societăţii Regale Britanice a Istoricilor. Domeniile lui de cercetare sunt istoria eugenismului, rasismului şi ideologiile naţionaliste din Europa Centrală și de Sud-Est. A publicat numeroase lucrări pe aceste teme, printre care recenta „În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă”, premiată de revista Observator Cultural în 2025. 

Discuția se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă. Dacă doriți să participați vă invităm să completați formularul de mai jos:  

ÎNSCRIERE

Pentru mai multe informații urmăriți evenimentele noastre de pe Facebook.