Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) a recunoscut unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Pentru Ungaria și maghiarii din aceste teritorii, decizia a fost șocantă și traumatizantă. În noua Românie Mare, maghiarii, chiar dacă reprezentau o pondere semnificativă a populației, au devenit o minoritate etnică. Seria noastră continuă cu o discuție despre acest moment decisiv nu doar pentru istoria Ungariei și a României ca state naționale moderne, ci și pentru relațiile dintre români și maghiari în Transilvania.
Desfășurată sub titlul „Românii și maghiarii în oglinda istoriei comune”, această serie de 11 evenimente adresate publicului larg, organizată de Mathias Corvinus Collegium din Cluj, curatoriată și moderată de istoricul Marius Turda, își propune să abordeze istoria României și a Transilvaniei dintr-o perspectivă comparativă și echilibrată, aducând împreună istorici români și maghiari pentru a analiza, cu rigoare științifică, teme istorice care au generat, de-a lungul timpului, interpretări divergente în cele două istoriografii.
O premieră în spațiul public românesc, această serie prezintă o oportunitate rară de a afla explicații istorice nuanțate și comparative, care pot schimba percepții adânc înrădăcinate, încurajând o cultură a dialogului și a empatiei istorice.
Invitați:
Dr. Lucian Leuștean este profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Activitatea sa academică este completată de o contribuție consistentă în domeniul istoriei relațiilor româno-maghiare și al integrării europene, fiind autorul mai multor volume și studii dedicate evoluțiilor politice și diplomatice ale Europei în secolul XX. Pe lângă cariera universitară, are o experiență semnificativă în diplomație și administrație publică, ocupând funcții precum secretar de stat pentru afaceri europene, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe și consul general al României la Chicago.
Dr. Sárándi Tamás este istoric și muzeolog. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai, iar teza de doctorat și-a susținut-o la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta. Lucrează ca muzeolog din anul 2005, în prezent fiind angajat al Muzeului Județean Mureș. Domeniile sale de cercetare sunt naționalismul secolului XX și istoria minorităților.
Dr. Victor Rizescu este istoric, cu studii la Universitatea din București, la Universitatea Central-Europeană și la Universitatea Oxford. Predă la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Printre publicații amintim: Ideology, Nation and Modernization: the Romanian Patterns in Comparative and Theoretical Frameworks; Ideological Entanglements of Reformist Projects in Pre-communist Romania (premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române); Canonul şi vocile uitate. Secvenţe dintr-o tipologie a gândirii politice româneşti; Doctrinele muncii și politica profesiunilor; Sindicalism, corporatism și cooperație în România interbelică.
Moderator: Dr. Marius Turda, profesor de istoria biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie și membru al Societăţii Regale Britanice a Istoricilor. Domeniile lui de cercetare sunt istoria eugenismului, rasismului şi ideologiile naţionaliste din Europa Centrală și de Sud-Est. A publicat numeroase lucrări pe aceste teme, printre care recenta „În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă”, premiată de revista Observator Cultural în 2025.
Discuția se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă. Dacă doriți să participați vă invităm să completați ACEST FORMULAR.