Cum a remodelat modernizarea viața urbană multilingvă înainte de Primul Război Mondial? Între 1880 și 1914, orașele Monarhiei Habsburgice au fost mai mult decât simple spații ale conviețuirii: au devenit locuri în care identitățile moderne s-au conturat, s-au negociat și, adesea, s-au confruntat.   

Pornind de la o cercetare amplă dedicată lumii urbane multiculturale a Monarhiei, Catherine Horel propune o perspectivă nuanțată asupra ultimelor decenii ale Imperiului. Analizând comparativ douăsprezece orașe — printre care Arad, Oradea, Timișoara, Bratislava, Sarajevo și Trieste — studiul evidențiază diversitatea socială și culturală care caracteriza aceste spații. Accentul nu cade doar pe marile capitale imperiale, ci și pe instituțiile care structurau viața cotidiană a Imperiului: școlile, bisericile, asociațiile, presa și politica locală. 

În regiuni precum Transilvania, Banat și Bucovina, diversitatea nu era un ideal abstract, ci o realitate trăită. Totuși, în anii care au urmat Compromisului austro-ungar, spațiul urban a devenit tot mai politizat. Limba și cultura s-au transformat în resurse ale afirmării publice, iar elitele concurente au căutat să-și consolideze poziția prin educație, instituții religioase și organizații civice. 

Evenimentul oferă un cadru de reflecție asupra modului în care coexistența și conflictul au modelat orașul modern, și asupra relevanței acestor experiențe istorice pentru înțelegerea identității și a vieții publice din Europa Centrală de astăzi.   

Speakerul invitat va fi Dr. Catherine Horel, director de cercetare la C.N.R.S., CETOBAC, Paris, și președinte al Comitetului Internațional de Științe Istorice (2021–2026). Specializată în istoria contemporană a Europei Centrale, cercetările sale se concentrează asupra Monarhiei Habsburgice și a Ungariei, analizând structurile socio-politice, istoria urbană și militară, precum și istoria evreiască. Printre principalele sale lucrări se numără studii dedicate lui Miklós Horthy, experienței înfrângerii și Primului Război Mondial, istoriei națiunii maghiare și relațiilor culturale franco-maghiare din secolul al XIX-lea. 

Dialogul va fi moderat de Dr. Attila Kálmán, istoric și profesor la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”. În ultimii ani, el a devenit cunoscut ca cercetător și promotor al aristocrației transilvănene, al marilor familii nobiliare și al patrimoniului castelelor. Prelegerile și publicațiile sale îmbină frecvent istoria socială cu memoria culturală. Pe lângă analiza stilului de viață aristocratic, a proprietăților și a istoriilor de familie, el acordă o atenție deosebită marilor rupturi ale secolului al XX-lea (naționalizarea, deportările și dezintegrarea instituțională) și modului în care aceste transformări au redefinit locul elitei istorice transilvănene în societatea modernă. 

Evenimentul se va desfășura în limba engleză. Intrarea este gratuită. Dacă doriți să participați vă invităm să completați formularul de mai jos:  

ÎNSCRIERE

Pentru mai multe informații urmăriți evenimentele noastre de pe Facebook.