Primăvara anului 1848 i-a găsit pe românii, maghiarii și secuii din Transilvania în tabere opuse. Mișcarea revoluționară maghiară își dorea o Ungarie unită și independentă de Imperiul Austriac, în timp ce revoluționarii români cereau egalitate politică și o Transilvanie autonomă, dar sub conducerea Vienei și nu a Budapestei.  

Revoluția maghiară a fost urmată de contra-revoluția românească, și ambele au obținut doar o parte din obiectivele lor. Un nou capitol din istoria Transilvaniei s-a deschis în 1867, odată cu compromisul austro-ungar, acceptat la început cu ostilitate de către liderii politici ai românilor ardeleni. La începutul anilor 1890, memorandiștii au reafirmat speranța ca românii să fie recunoscuți ca locuitori cu drepturi politice, lingvistice și etnice egale cu cele ale maghiarilor, sașilor și secuilor.   

La Alba-Iulia, la 70 de ani de la Proclamația de la Blaj, era proclamata Unirea Transilvaniei cu România. În cele din urmă, românii au obținut drepturile politice pe care le ceruseră încă din 1791 și încă ceva în plus. 

Desfășurată sub titlul „Românii și maghiarii în oglinda istoriei comune”, această serie de 11 evenimente adresate publicului larg, organizată de Mathias Corvinus Collegium din Cluj, curatoriată și moderată de istoricul Marius Turda, își propune să abordeze istoria României și a Transilvaniei dintr-o perspectivă comparativă și echilibrată, aducând împreună istorici români și maghiari pentru a analiza, cu rigoare științifică, teme istorice care au generat, de-a lungul timpului, interpretări divergente în cele două istoriografii. 

O premieră în spațiul public românesc, această serie prezintă o oportunitate rară de a afla explicații istorice nuanțate și comparative, care pot schimba percepții adânc înrădăcinate,  încurajând o cultură a dialogului și a empatiei istorice. 

Invitați:  

  • Dr. Szabó Zsolt este istoric și muzeograf la Muzeul Județean Satu Mare. Și-a urmat studiile universitare la Universitatea Babeș–Bolyai, iar domeniul său de cercetare este epoca modernă, în special istoria socială a Ungariei din secolul al XIX-lea, cu accent pe studiul elitelor și al naționalismului. În cercetările sale acordă o atenție specială identității naționale a funcționarilor români și ruteni, relațiilor dintre aceștia, precum și modul în care s-au raportat la maghiarime și la statul maghiar. 
  • Dr. Adriana Zaharia este istoric și autor, doctor în istorie al Universității „Babeș-Bolyai”. Cu o experiență de peste două decenii în presă, ca redactor-șef al cotidianului Informația Zilei și al postului Informația TV, a îmbinat activitatea de jurnalist cu cercetarea istorică. A colaborat la realizarea unor expoziții dedicate patrimoniului multicultural din nord-vestul României. Interesele sale de cercetare vizează istoria elitelor din perioada Monarhiei Austro-Ungare. Este autoare de biografii istorice și studii publicate în reviste de specialitate sau volume colective, fiind în prezent cercetător independent și profesor de istoria românilor în sistem privat. 
  • Dr. Mircea-Gheorghe Abrudan este istoric, doctor în istorie și doctor în teologie și cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj‑Napoca. Specialist în istoria premodernă și modernă a Transilvaniei și în istoria Bisericii Ortodoxe din Transilvania, Banat și Bucovina în secolele XVIII-XIX, editarea izvoarelor germane privitoare la Răscoala lui Horea, la Oltenia sub habsburgi, mișcarea națională a românilor din Transilvania în secolul al XIX-lea. Este autor, coautor, editor și coordonator de multiple volume, studii de specialitate, articole de popularizare, evocări, recenzii și note de lectură publicate în reviste de specialitate și de cultură. 
  • Moderator: Dr. Marius Turda, profesor de istoria biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie și membru al Societăţii Regale Britanice a Istoricilor. Domeniile lui de cercetare sunt istoria eugenismului, rasismului şi ideologiile naţionaliste din Europa Centrală și de Sud-Est. A publicat numeroase lucrări pe aceste teme, printre care recenta „În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă”, premiată de revista Observator Cultural în 2025. 

Discuția se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă. Dacă doriți să participați vă invităm să completați formularul de mai jos:  

ÎNSCRIERE

Pentru mai multe informații urmăriți evenimentele noastre de pe Facebook.