Reconstituiri fragile: post-memoria comunismului – despre trecutul care continuă să modeleze prezentul

Evenimentul „Reconstituiri fragile: post-memoria comunismului” i-a reunit pe: dr. Mara Rațiu, doctor în filosofie și conferențiar universitar la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, dr. Dragoș Sdrobiș, doctor în istorie și lector universitar la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, dr. Raluca Mihaela Paraschiv, artistă, cercetătoare și lector la Universitatea Națională de Arte din București și dr. Portik-Blénessy Ágota, istoric de artă, cu peste zece ani de experiență în organizarea de expoziții și coordonarea de proiecte artistice, îmbinând cercetarea academică cu practica curatorială.

O societate care nu și-a încheiat încă dialogul cu propriul trecut

În deschiderea întâlnirii, dr. Mara Rațiu a subliniat actualitatea temei post-memoriei într-un context social marcat de polarizare și incertitudine. Ipoteza propusă pornește de la ideea că România nu a internalizat pe deplin trauma comunismului, iar această nerezolvare continuă să influențeze opțiuni ideologice și dificultatea construirii unei memorii colective coerente. Pentru generațiile tinere, relația cu trecutul recent este una mediată prin familie, școală și discurs public, proces în care se pot pierde nuanțe esențiale ale experienței istorice.

Instituții ale memoriei și fractura dintre traumă și nostalgie

Dr. Dragoș Sdrobiș a analizat felul în care România a construit, după 1989, instituții dedicate investigării trecutului comunist și accesului la arhive. Deși există mecanisme solide de cercetare și documentare, societatea continuă să manifeste memorii divergente: între discursul oficial al condamnării regimului și o nostalgie populară care idealizează anumite dimensiuni ale vieții din perioada comunistă, mai ales în contexte de insecuritate economică și socială.

Intervenția a evidențiat necesitatea unui dialog real între aceste perspective și propunerea unei înțelegeri a comunismului prin experiențele oamenilor obișnuiți, nu doar prin marile narațiuni istorice.

Memoria ca politică publică și rolul artei în reconfigurarea trecutului

Dr. Raluca Mihaela Paraschiv a adus în discuție dimensiunea culturală și vizuală a memoriei colective, subliniind absența unei politici publice coerente a memoriei în România. Prin exemple din arta contemporană și prin comparații cu practici muzeale și expoziționale din Europa de Est, intervenția a arătat cum alte societăți au integrat explicit experiența comunismului și a ocupației sovietice în programe culturale și educaționale, transformând memoria traumatică într-un instrument de reflecție civică.

Dr. Portik-Blénessy Ágota a completat discuția printr-o incursiune în climatul artistic al perioadei comuniste, descris ca un spațiu tensionat între creație și control politic. Intervenția a evidențiat atât constrângerile realismului socialist, cât și strategiile subtile prin care artiștii au păstrat zone de autonomie estetică, dar și paradoxul actual al unei nostalgii emergente față de vechiul sistem instituționalizat al culturii.

Un final de an și un început de conversație necesară

Prin această dezbatere, parteneriatul UAD – MCC a propus atât o analiză academică a trecutului comunist, cât și o invitație la dialog între generații, între cercetare istorică, artă contemporană și spațiul public.

„Reconstituiri fragile” a pus în lumină faptul că memoria nu este un depozit fix de fapte, ci un proces continuu de interpretare, care poate deveni fie sursă de polarizare, fie instrument de înțelegere comună.

Evenimentul a marcat finalul primului an de colaborare instituțională dintre Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și Mathias Corvinus Collegium, deschizând premisele unor noi proiecte dedicate reflecției critice asupra istoriei recente și rolului culturii în societatea contemporană.